Inspirații

Canale Youtube

The Great Simplification cu Nate Hagens este un podcast care explorează știința sistemelor care stă la baza situației umane dificile. Temele de conversație vor acoperi comportamentul uman, sistemele monetare/economice, energia, ecologia, geopolitica și mediul. Scopul emisiunii este de a informa mai mulți oameni cu privire la calea care îi așteaptă și de a-i inspira pe oameni să joace un rol în viitorul nostru colectiv.

Am urmărit aproape întreaga listă de redare Marea simplificare. Am descoperit persoane incredibile care m-au ajutat să înțeleg lumea, dintre care multe au devenit modelele mele.

Andewism este un canal YouTube care îmbină sustenabilitatea practică, criticile civilizației moderne și alternativele vizionare precum punk-ul solar și anarhismul, toate prezentate cu un ton pozitiv și plin de speranță. Acesta oferă informații despre permacultură, viață regenerativă și autosuficiență, punând la îndoială industrializarea, supraconsumul și deconectarea socială. Prin reflecții personale și sfaturi utile, canalul inspiră schimbarea sistemică și emanciparea individuală, încurajând telespectatorii să își imagineze și să creeze un viitor mai bun și mai armonios. Dacă doriți să învățați totul rapid, acesta este locul de unde să începeți.

The New Enlightenment with Ashley este un canal YouTube despre schimbări de paradigmă în economie, guvernare și sisteme de cunoaștere în timpul unui moment istoric de tranziție. Creatorul examinează modul în care sistemele actuale concentrează puterea, alimentate de tehnologie, neîncredere instituțională și riscuri geopolitice, și explorează cum ar putea arăta o „nouă Iluminare”. Făcând paralele cu Iluminismul original, canalul subliniază necesitatea de a regândi concepte fundamentale precum drepturile omului, educația, progresul științific și controlul puterii în contextul provocărilor moderne precum tehnologiile digitale și sistemele în rețea.

Cu o experiență în economie, științe comportamentale, teoria jocurilor și predare interdisciplinară, creatorul cercetează teoriile economice, ale jocurilor, ale sistemelor și evolutive. Canalul are două obiective principale: accesibilizarea ideilor complexe din cărți importante pentru publicul curios și rafinarea propriilor gânduri ale creatorului ca parte a unui proiect mai amplu, inclusiv scrierea unei cărți. Este atât o resursă educațională, cât și un spațiu de explorare a modului de a naviga și de a remodela sistemele societale pentru viitor.

Cărți

Cea mai IMPORTANTĂ carte de citit ÎNAINTE de a citi despre problemele lumii sau riscurile existențiale

Ideea că omenirea este împărțită în „noi” și „ei” și că unii oameni sunt iremediabil egoiști sau „răi” este adesea folosită pentru a justifica lipsa de acțiune sau chiar barbarismul în fața crizelor globale. Cu toate acestea, această viziune se bazează pe o eroare fundamentală: ea neagă interconectarea și interdependența care ne definesc existența. Ființele umane, ca și ecosistemele de care depind, nu sunt insule izolate. Suntem părți ale unui întreg, iar recunoașterea acestei interdependențe este esențială pentru construirea unui viitor viabil.

Egoismul și concurența au avut cu siguranță avantaje evolutive într-un context de penurie de resurse sau de supraviețuire imediată. Dar aceste comportamente, amplificate de un sistem economic care le ridică la rang de virtuți, au împins societățile noastre în pragul colapsului ecologic, social și moral. Acest model bazat pe separare – între indivizi, între națiuni, între umanitate și natură – nu mai este sustenabil. Astăzi, este clar că supraviețuirea noastră colectivă depinde de capacitatea noastră de a coopera și de a da dovadă de solidaritate.

Altruismul, departe de a fi o utopie naivă, este adânc înrădăcinat în natura noastră. Tradiții precum jainismul, care susține non-violența absolută, și budismul, care valorizează compasiunea și conștientizarea interdependenței, sunt exemple vii. Aceste filosofii arată că este posibil să se construiască societăți pe principii de ajutor reciproc și respect. Iar istoria este plină de exemple de altruism care a depășit crizele: în timpul dezastrelor naturale, al războaielor sau al mișcărilor sociale pentru mai multă justiție și egalitate.

Ideea că egoismul este natural și altruismul contraintuitiv se bazează pe o viziune greșită. Chiar și din punct de vedere științific, creierul nostru este programat să simtă empatie, iar comunitățile noastre supraviețuiesc doar datorită actelor zilnice de ajutor reciproc. Ceea ce este mai surprinzător este faptul că, într-o lume interconectată ca a noastră, egoismul devine nu numai problematic din punct de vedere moral, ci și contraproductiv. De exemplu, liderii care încearcă să dezbine folosind retorica „noi versus ei” ignoră faptul că problemele majore – cum ar fi schimbările climatice sau pandemiile – necesită un răspuns colectiv.

În cele din urmă, este posibil să se schimbe valorile dominante. „Memele” culturale – idei care sunt transmise și răspândite – nu sunt imuabile. Dacă egoismul a fost mult timp apreciat, este timpul să promovăm memele altruismului, compasiunii și cooperării. Acest lucru nu înseamnă să ignorăm provocările, ci să recunoaștem că binele poate triumfa dacă creăm condițiile pentru ca acesta să înflorească.

Reziliența umană și capacitatea noastră de adaptare sunt imense. Dacă putem da o șansă unei viziuni mai generoase asupra lumii – una care respinge iluzia separării și îmbrățișează realitatea interconectării – atunci putem nu doar să supraviețuim, ci să prosperăm într-o lume mai justă și mai durabilă.

„21 de lecții pentru secolul XXI” de Yuval Noah Harari explorează cele mai presante probleme cu care se confruntă omenirea în epoca modernă. Cartea abordează provocări precum perturbările tehnologice, schimbările climatice, inegalitatea, naționalismul și viitorul democrației. Harari examinează subiecte precum puterea algoritmilor, creșterea inteligenței artificiale, dilemele etice și natura schimbătoare a adevărului și a identității. Tema centrală se învârte în jurul modului în care omenirea poate naviga prin aceste schimbări rapide și incertitudini, promovând gândirea critică, adaptabilitatea și cooperarea într-o lume tot mai interconectată și complexă.

Această carte m-a învățat să recunosc unele dintre cele mai presante probleme ale noastre și cum să gândesc critic despre ele. Ea a servit drept bază pentru multe dintre cărțile și textele despre riscurile catastrofale existențiale și globale pe care le-am citit de atunci.

„The Precipice” de Toby Ord examinează riscurile existențiale cu care se confruntă omenirea și susține că ne aflăm într-un moment crucial al istoriei noastre. Ord evidențiază amenințări precum războiul nuclear, schimbările climatice, pandemiile și tehnologiile emergente precum inteligența artificială, subliniind necesitatea urgentă de a atenua aceste riscuri. El introduce conceptul de „termen lung”, pledând pentru decizii care prioritizează supraviețuirea și înflorirea pe termen lung a umanității. Cartea combină raționamentul etic, analiza științifică și strategiile practice pentru a inspira acțiunea colectivă în vederea asigurării unui viitor sigur și prosper pentru generațiile viitoare.

Toby Ord este filozof moral și cercetător principal la Future of Humanity Institute de la Universitatea din Oxford. Activitatea sa se concentrează asupra riscurilor existențiale și a gândirii pe termen lung și este co-fondator al mișcării altruismului efectiv. Ord a contribuit în mod semnificativ la sănătatea globală și la etică prin activitatea sa academică și de advocacy, făcând din el o voce importantă în discuțiile despre viitorul omenirii.

Mișcarea Altruismul eficient este o filosofie și o mișcare socială axată pe utilizarea dovezilor și a rațiunii pentru a identifica și aborda în mod eficient cele mai presante probleme globale. Aceasta încurajează persoanele și organizațiile să își maximizeze impactul pozitiv prin prioritizarea acțiunilor și cauzelor care oferă cel mai mare potențial de a îmbunătăți viețile, de a reduce suferința sau de a asigura supraviețuirea pe termen lung a umanității.

Această carte m-a învățat să abordez riscurile existențiale din perspectiva mișcării Altruismului Efectiv.

„MegaThreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, And How to Survive Them” de Nouriel Roubini explorează riscurile globale interconectate care amenință stabilitatea lumii. Roubini subliniază modul în care provocările economice, geopolitice, de mediu și tehnologice converg pentru a crea un viitor periculos.  

Cele 10 megaamenințări:

  1. Mama tuturor crizelor datoriei analizează criza globală a datoriei, cauzată de împrumuturile nesustenabile ale guvernelor și entităților private.

  2. Eșecuri publice și private Discută modul în care proasta gestionare atât în sectorul public, cât și în cel privat exacerbează instabilitatea financiară.

  3. Bomba demografică cu ceas evidențiază provocările economice generate de îmbătrânirea populației și de scăderea ratei natalității.

  4. Capcana banilor ușori și ciclul boom-bust Analizează modul în care politicile monetare ușoare prelungite conduc la bule de active și crize financiare.

  5. Marea Stagflație care se apropie Avertizează asupra unei combinații periculoase de inflație ridicată și creștere economică stagnantă, care amintește de anii 1970.

  6. Crize valutare și instabilitate financiară Examinează riscurile crizelor valutare și potențialul acestora de a destabiliza economiile globale.

  7. Sfârșitul globalizării? Analizează impactul deglobalizării, al protecționismului și al fragmentării economiei mondiale.

  8. Amenințarea IA Abordează potențialul perturbator al inteligenței artificiale, inclusiv dislocarea în masă a locurilor de muncă și preocupările etice.

  9. Noul război rece Discută tensiunile geopolitice în creștere, în special între SUA și China, și implicațiile lor globale.

  10. O planetă nelocuibilă? Se concentrează pe riscurile catastrofale ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului.

Aceste amenințări sunt interconectate, se agravează reciproc și creează un viitor volatil.

Nouriel Roubini este un economist renumit și profesor emerit la Stern School of Business a Universității din New York. A câștigat recunoașterea internațională pentru că a prezis criza financiară globală din 2008 și este considerat un expert în macroeconomie și finanțe globale.  

Această carte m-a învățat să abordez amenințările existențiale dintr-o perspectivă economică.

„Superinteligența” explorează riscurile potențiale asociate cu dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) care depășește capacitățile cognitive umane. Bostrom examinează diferite căi către superinteligență, inclusiv inteligența artificială care evoluează prin învățarea automată, emulația creierului sau îmbunătățiri biologice. El subliniază pericolele dezalinierii obiectivelor, în cazul în care obiectivele unei AI pot intra în conflict cu valorile umane, și ale căutării puterii Cartea a devenit un text fundamental pentru factorii de decizie, cercetători și tehnologi preocupați de provocările etice și practice ale inteligenței artificiale superinteligente.

Nick Bostrom este filosof și profesor la Universitatea din Oxford, unde conduce Institutul Future of Humanity Institute (FHI). Este un gânditor de vârf în domeniul riscurilor existențiale, al eticii și al tehnologiilor emergente.

Abordarea inflaționistă, așa cum este prezentată în Superinteligențasubliniază impactul potențial disproporționat al AI superinteligente în comparație cu alte progrese tehnologice. Acesta susține că, chiar dacă probabilitatea de dezvoltare a superinteligenței este relativ scăzută, consecințele eșecului de a o controla ar putea fi catastrofale sau chiar existențiale.

Superinteligența mi-a oferit o introducere în abordarea inflaționistă, oferind un cadru riguros pentru a înțelege de ce siguranța IA pe termen lung este esențială. De atunci am citit multe cărți despre siguranța IA, deoarece IA este un risc existențial deosebit de periculos și prost înțeles.

„Atlasul inteligenței artificiale” examinează costurile ascunse și dinamica puterii din spatele inteligenței artificiale. Kate Crawford dezvăluie modul în care sistemele AI nu sunt autonome sau neutre, ci sunt adânc înrădăcinate în extracția resurselor, exploatarea forței de muncă și degradarea mediului. Cartea explorează implicațiile sociale și politice ale IA, subliniind modul în care aceste tehnologii exacerbează adesea inegalitățile existente și servesc intereselor corporatiste și de stat.

Crawford critică mitul IA ca realizare pur tehnică, prezentând-o în schimb ca un sistem socio-tehnic modelat de alegerile umane și de structurile de putere. Ea pledează pentru o abordare mai critică și mai etică a dezvoltării și implementării IA.

Kate Crawford este un cercetător, autor și cadru universitar de renume care se concentrează asupra impactului social și de mediu al inteligenței artificiale. Este cercetător principal senior la Microsoft Research, profesor de cercetare la USC Annenberg și a lucrat intensiv la intersecția dintre IA, etică și societate.

Abordarea deflaționistă, așa cum este prezentată în Atlas of AI, se concentrează pe înțelegerea daunelor imediate și tangibile ale sistemelor AI, mai degrabă decât pe specularea unor scenarii viitoare îndepărtate precum superinteligența.

Această carte m-a introdus în abordarea deflaționistă.

Cea mai IMPORTANTĂ carte de citit DUPĂ ce ai citit despre riscuri existențiale sau probleme mondiale

Ar fi imposibil să fac dreptate esenței profunde a acestei cărți sau a autorului ei printr-o simplă descriere sau rezumat. Tot ce pot spune este că este o lucrare extrem de puternică și profund semnificativă pe care toată lumea ar trebui să o citească. M-a ajutat să înțeleg și să mă împac cu probabilitatea că versiunea noastră actuală a lumii – înrădăcinată în extracție, exploatare și deplasarea violenței – nu mai poate fi salvată. A sosit momentul să lăsăm „modernitatea/colonialitatea” să moară cu grație, să-i acceptăm lecțiile cu recunoștință și să creăm spațiu pentru ca ceva nou să apară și să ia formă.

Daniel Schmachtenberger

Lista inspirațiilor pe care le-am avut ar fi incompletă dacă nu aș menționa munca lui Daniel Schmachtenberger. Se pare că Daniel s-a confruntat cu aceleași lupte ca și mine, dar la o vârstă mult mai fragedă, și este mult, mult mai avansat în gândirea, cunoștințele și înțelepciunea sa. A fost educat acasă de părinți extraordinari, gânditori de sistem și activiști, care i-au permis spiritului său să exploreze tot ce avea nevoie și nu i-au ascuns întunericul lumii. Ca urmare, a devenit conștient de suferința animalelor când avea cam 11 ani și a devenit atunci vegetarian sau vegan. Nu se identifică cu adevărat ca vegan sau nu își dă nicio etichetă, dar cu siguranță nu mănâncă carne. A încercat să „rezolve” problema agriculturii industriale și și-a dat seama că nu era atât de ușor. Apoi s-a confruntat cu sărăcia și cu multe alte probleme complexe ale zilelor noastre. I-am urmărit cam toate podcast-urile. M-am rupt în două pentru a încerca să fiu voluntar pentru Consilience Project și, pentru o scurtă perioadă, am reușit. Am fost chiar, pentru o scurtă perioadă de timp, în contact direct cu Daniel, dar, din păcate, în timpul unei crize de sănătate mintală, am deteriorat această relație așa cum am deteriorat multe în viața mea. Am contactat și mi-am cerut scuze de atunci, iar scuzele au fost acceptate, dar am decis să îl las pe Daniel să se concentreze asupra problemelor dificile pe care se concentrează și să încerc să mă maturizez singură. Încă lucrez la acest lucru.

O introducere în munca sa poate fi găsită în acest slide PDF excelent creat de Joshua –mulțumesc, Joshua! Este uimitor că ne putem referi acum la această resursă. Un rezumat mai lung al ideilor sale poate fi găsit în seria YouTube The Third Attractor, cu linkul de mai jos. Aceasta durează șase ore dacă urmăriți ambele părți. Din păcate, subiecte atât de complexe nu pot fi explicate pe deplin în scurt timp

Observați că descrierea din nou NU face dreptate videoclipului, trebuie să-l vizionați.

În prima parte a cărții The Third Attractor, Daniel Schmachtenberger prezintă trei traiectorii posibile, sau „atractori”, pentru omenire. Primul atractor este autodistrugerea, în care provocări sistemice precum colapsul ecologic, utilizarea greșită a tehnologiei sau războiul nuclear scapă de sub control, ducând la prăbușirea civilizației sau chiar la extincție. Al doilea atractor este regimul totalitar, în care complexitatea imensă și instabilitatea sistemelor globale moderne conduc la un regim centralizat, autoritar. Acest atrăgător încearcă să mențină controlul și să prevină colapsul prin supravegherea energică și gestionarea strictă a resurselor și a oamenilor, dar cu prețul libertății, inovației și adaptabilității pe termen lung.

Al treilea atractor, susținut de Schmachtenberger, reprezintă o posibilitate radical diferită: o societate care transcende atât colapsul, cât și controlul autoritar prin regândirea fundamentală a sistemelor și valorilor sale. Aceasta pune accentul pe colaborare, pe gândirea sistemică și pe dezvoltarea etică pentru a crea structuri care sunt regenerative, rezistente și aliniate la bunăstarea planetei și a oamenilor. În această primă parte, Schmachtenberger expune necesitatea urgentă a acestei schimbări de paradigmă, subliniind modul în care traiectoria globală actuală, determinată de gândirea pe termen scurt și de dinamica competitivă, este nesustenabilă. Discuția pregătește terenul pentru explorări mai profunde ale modului în care omenirea poate face tranziția către acest al treilea atractor, prin crearea unui sens colectiv și proiectarea civilizațională intenționată.

Observați că descrierea din nou NU face dreptate videoclipului, trebuie să-l vizionați.

În cea de-a doua parte a celui de-al treilea atractor, Daniel Schmachtenberger explorează modul în care omenirea poate face tranziția către cel de-al treilea atractor, concentrându-se pe reproiectarea sistemică și rezolvarea problemelor prin cooperare. El analizează, de asemenea, marele joc al puterii, examinând modul în care aceasta influențează rezultatele globale și căile de aliniere a acesteia la crearea unui viitor rezistent și durabil.

Acestea nu sunt singurele mele influențe și inspirații. Am citit mult mai multe cărți și am avut șansa de a lucra cu mulți oameni extraordinari. Sunt recunoscătoare tuturor gânditorilor și persoanelor care mi-au influențat viața.